Primaria Comunei Calvini

În harta Pricipatelor Române, întocmită în anul 1835 de către colonelul rus Ditmare, denumirea comunei aparare "Calvana", iar în documentele oficiale nu apare menţionată niciodată. Legenda care ni s-a transmis aminteşte că toponimicul "Calvani" pare a proveni de la o colonie a saşilor. Prin urmare, mai mulţi saşi, care au trecut la credinţa Calvinistă, persecutaţi în Transilvania, au fost primiţi în colonii de populaţia locală cu condiţia de a trece la religia ortodoxă. Religia lor nu s-a perpetuat, dar numele ei, în mod paradoxal, da. În corespondenţa oficială dintre cancelaria acestui stat şi organele administrative superioare, toponimicul "Calvini" apare în anul 1842. Din anul 1845, satul a fost alipit judeţului Buzău. Satul, la început, se administra prin organe alese, aşa numitul sfat sătesc, care rezolva pe langă treburile curente şi pricipii civile. Comuna Calvini, în timpul domniei lui Al. I. Cuza, avea în componenţa sa satele: Bîscenii de Sus, Calvini, Bîscenii de Jos, Frăsinet, Vereş, Strâmbu, Olari, Slobozia, Zeletin. În anul 1892 comuna avea aceeaşi denumire şi componenţă. Cu timpul, diferitele reforme au alterat vechea organizare, eliminând din componenţa sa satele Zeletin şi Slobozia, care au fost alipite de comuna Cătina. Prin reforma administrativă din anul 1950, comuna făacea parte din raionul Cislău, regiunea Ploieşti. Ulterior, reforma din anul 1968 plasează comuna Calvini în cadrul judetului Buzău, modificându-şi teritoriul, având în componenţa sa satele: Calvini, Bîscenii de Sus, Bîscenii de Jos, Olari şi Frăsinet.